Ultimele zile au fost incredibile, sambata noapte am muncit, fu o tura ok, ne-am distrat, am ras, am avut oameni ok, am ajuns acasa duminica pe la 12 unde am apucat sa dorm doar 3 ore caci trebuia sa ajung la Aftershok.
Am plecat devreme, vroiam sa prin Thunderstorm si din fericiere am ajuns exact la timp. Baietii au cantat super bine ca de obicei, pacat ca publicul a fost cam apatic. Pascu era in priza, omul ala e genial, cred ca daca il pui sa stea nemiscat 2 minute explodeaza.
Dupa au cantat Trooper si mi-am vazut de treaba prin alte parti, de remarcat totusi ca au facut un cover dupa Highway to Hell, cover ce a iesit…ok, ciutat totusi ca publicul era in extaz… aproape ca fetitele de 12 ani pe Britney Spears. N-o sa mananc cacat, cand eram pusti si mie imi placeau…dar erau altfel, cantau pentru muzica, cu suflet, cu chef….acum NU. Nu ma refer doar la ultimele 2 albume, ci la prestatiile lor live, se vede ca nu prea mai au chef, ca s-a schimbat ceva. Tin minte si concertul la care am remarcat declinul, a fost acum cativa ani in terasa de la Preoteasa, fu Trooper unpluged, a fost tragic, vedeam cum pleaca publicul dupa primele piese, si de atunci e din ce in ce mai rau. Ei aveau un public bine stabilit si fidel inainte, ii vedeai la toate concertele, dar dupa esecul din terasa usor usor au ramas fara fanii vechi si i-au inlocuit cu unii noi…mai…altfel.
Scuze pentru cronica sumara, dar am apucat sa dorm doar alea 3 ore de duminica si ma cam grabesc sa ajung in pat.
Incepe Manowar, eram in A, exact pe mijlocul scenei…cred ca in al 4-lea rand de oameni. Fratilor, a fost genial, incredibil, super show, super sunet…super atmosfera…pana a explodat generatorul. Am stat vreo 10-15 minute in liniste, dar nu ne-am plictisit. Am avut noroc ca eram cu niste prieteni din Brasov (da, cu prietenii AIA din Brasov
) si s-au ocupat ei de atmosfera, am cantat „Treceti batalioane romane”, „Bard Song” (sorry, stiu ca e un inside joke dar oamenii din jur pareau foarte amuzati) si alte cantecele cu oaresce apropouri. Intr-un final se urca Joey pe scena si explica situatia, facand niste comparatii (din punctul meu de vedere nu foarte ok) cu Motorhead, Metallica si Maiden. Oamenii revin in forta, reiau „Brothers of Metal”, canta 2-3 versuri si bubuie si generatorul nou. Se vedea pe ei ca sunt iritati, Adams aruncand microfonul pe jos si tropaind nervos catre backstage. Inca 10-15 minute de cantecele, rasete si expeditii dupa lichid si Manowar incep iar show-ul in forta.
Au cantat incredibil, se vedea pe ei ca le place ce au gasit in Romania, dupa cateva piese Joey face o mica pauza, timp in care face un discurs foarte inspirat in limba romana. Nu cred ca are rost sa spun ca reactiile publicului au fost incredibile. Apoi a venit punctul culminant al show-ului. Joey ii cheama pe tipii care au ajutat la traducerea Father in limba romana, ii felicita, le multumeste si ii trimite acasa. Apoi a venit randul lui Guido, organizatorul concertului, sa urce pe scena. Acesta a fost premiat cu „Balls of steel” (o placa cu 2 coaie de otel) pentru curajul de a chema o trupa ca Manowar in tara.
Acum a inceput nebunia !!! Joey a cerut un chitarist din public, din intamplare, in grupul nostru a gasit unu’ (sau mai bine zis, i-am aratat noi unu), si anume Remus. Se urca omul pe scena, primeste un tricou, o bere… 2 bulgaroaice agatate de basist de prin public si, cel mai important, CHITARA lui KARL LOGAN. Ideea era simpla, daca se descurca cu ea… o pastreaza. Omul era pisat pe el….noi eram pisati pe noi….. Toate ca toate…al nostru Remus a dus chitara in Brasov. Imi pare atat de rau ca nu am putut filma, acum cand imi aduc aminte iar ma apuca pielea de gaina, a fost incredibil, imi pare rau ca nu pot descrie situatia atat de bine precum merita. O faza amuzanta totusi, dupa ce coboara Remus de pe scena, Balaurul, chitaristul Trooper ii cere chitara, se uita la ea asa…in scarba si remarca „Da, e acordata bine, e frumoasa, e ok, s-o stapanesti sanatos” deci va dati seama…are acordul Balarul, pana atunci era un jeg, un cacat, pff, chitara lui Karl Logan nu valoreaza nimic fara acordul inegalabilului Balaur. Trist, jenant si… urat.
Am avut parte de un solo incredibil de bas, de clape (cu claparul de la Holly Hell) si de chitara, si o scena incredibila: Adams a tinut chitara si basul in cate o mana iar Hoey si Logan au cantat efectiv pe griff, bai deci a fost incredibil, inca nu am cuvinte. Inainte de bis Joey efectiv si-a rupt corzile de la bas, innebunind efectiv publicul.
Oamenii mai canta vreo jumatate de ora si termina in forta cu The Crown And The Ring.
Dupa concert mai stam vreo ora prin parcarea romexpo, intr-un final iese si Remus din backstage cu chitara in mana, noi cum i-l vedem sarim pe el si-l aruncam in aer, gata gata sa-l scapam de cateva ori. De remarcat ca pe el nu-l interesau coastele, capul…sau membrele, el tipa razand: „Bai chitara in pula mea….bai chitara, aveti grija cu chitara” in timp ce o strangea strans la piept. Omul inca tremura, inca nu-i venea sa creada, a facut poze cu toti oamenii din jur…a fost epic.
Dupa concert ne-am retras la bere pana dimineata, dimineata in care eu trebuia sa ma prezint la munca. Iar am muncit putind a bere si fum, cu fata de zombie in putrefactie.
Cum ies de la munca observ ca afara e jihad, cea mai tare furtuna pe care am prins-o in ultimul timp. Uit de oboseala si de toate si, impreuna cu cativa prieteni o luam prin ploaie pe jos spre casa. In unele locuri apa era pana aproape de genunchi (si nu, nu suntem dwarfs), si, avand flashbackuri de la concert ne dam tricorule jos si mergeam prin ploaie, a fost genial, EPIC.
Imi pare foarte rau ca nu sunt in stare sa fac o cronica cum trebuie la concert, chiar merita, poate imi iese zilele astea, dupa ce dorm si eu putin.
Niste filmari de la concert de pe net adunate:
Faza cu Remus:
Filmare oficiala: O bucata din Warriors of the World si o bucatica mica din faza cu Remus si proastele alea doua:
Discursul in romana a lui Joey + Faza cu Gido si cei doi ce au tradus Father
Discursul lui Joey dupa pana de curent:
Solo de bas:
Completat sub: r Muzica | Tagged: bestfest, bucuresti, concerte, festival, Muzica, rock
